Iar a început bacalaureatul, iar aud și citesc, pe unde-ntorc capul, expresia „procentul de promovabilitate”. E greșită. E o aiureală. În fiecare an (că-mi făcusem un fel de tabiet) am scris pe tema asta în Dilema, la rubrica „Cu ochii-n 3,14”. Mai scriu o dată – poate ultima.
Promovabilitatea e întotdeauna de 100%. Așa ne spunea, la cursurile din facultate, profesorul Theodor Hristea. Și ne argumenta, desigur. Promovabilitate (hai, dați fuga la DEX) înseamnă „însușirea de a fi promovabil”. Cînd intră la școală, toți elevii sînt promovabili. Cînd intră în sala de examen de bac, toți liceenii sînt promovabili. Toți au „însușirea de a fi promovabili”, adică – teoretic – posibilitatea de a promova examenul de bacalaureat. Sută la sută.
După examen, e altceva. Numai unii promovează. Din ce în ce mai puțini, de la an la an (dar asta e altă discuție). Doar că inspectoratele școlare, Ministeriul, o parte din profesorime și – mai ales – presa noastră cea de toate zilele anunță că „promovabilitatea a fost de atît la sută”. Nu. Greșit. Ăsta e procentul de promovare. Adică din 100 de inși, promovabili toți, doar 60 (sau 58, sau 71, nu contează) sînt promovați.
Cum s-a răspîndit și această eroare? E un mister pentru mine. De ce oamenii preferă să spună „procentul de promovabilitate” în loc de „procentul de promovare”, care e și mai ușor de pronunțat? Nu știu. Știu doar că asta nu e o greșeală de limbă, e o greșeală de gîndire. Arată că oamenii nu mai percep sensul acestui sufix întîlnit și în alte cuvinte (adaptabilitate, capabilitate etc.). Arată că tot mai mulți vorbitori ai limbii române (pe care toți o iubim, nu?…) au probleme de înțelegere și utilizare adecvată a limbii pe care o iubesc atît de mult.
Consemnez, așadar, această situațiune și constat că greșeala s-a extins pînă aproape de generalizare. Am mai învățat ceva la cursurile de lingvistică din facultate (și traduc aici pe-nțelesul tuturor): uzul bate regula. Dacă vorbitorii unei limbi, în majoritatea lor, adoptă o variantă greșită (a unui cuvînt, a unei expresii etc.), greșeala va sfîrși prin a deveni normă. Așa încît, constatînd că vorbitorii limbii române preferă „procent de promovabilitate” în loc de „procent de promovare”, aștept liniștit modificarea DEX-ului. Pînă atunci, îmi tot pun întrebarea: de ce preferă oamenii să-și încurce limba pronunțînd un cuvînt mai complicat (și inexact) în locul unuia mai simplu? Probabil pentru că așa au auzit la televizor și așa au citit în presă. Așa să fie!
mirceavasilescu.blog 
Ai perfecta dreptate: e o prostie … Explicatia este simpla, dupa mine: promovabilitate pare mai cult decat promovare, deci este preferat de moftangiii pretiosi, iar de la ei s-a extins la imitatorii cu mintea spalata de orice urma de gandire, indiferenti la continut si atenti doar la cum suna… Asa s-a intamplat in multe alte cazuri similare, cum bine zici: capabilitate pare mai interesant decat capacitate, iar tehnicalitate capata din ce in ce mai mult curaj. Eu sper ca nu va fi acceptata constructia asta, Doamne-iarta-ma…
ApreciazăApreciază
Hai sa-ti spun unde gresesti, ca sa te scutesc de la a mai scrie aceeasi aberatie si data viitoare. Procentul de promovabilitate, la fel ca si procentul de promovare sunt marimi care descriu capacitatea elevului de a promova un anumit test standardizat, o calitate a elevilor care nu este deloc determinata in sala de examen (asa cum ai descris in articol). Astfel, unul descrie o valoare masurata, altul valoarea asteptata a primului care nu este nicidecum 100%. In lipsa altor informatii despre procentul de promovabilitate, el se poate determina doar punand semnul egal intre acesta si procentul de promovare. Astfel, este perfect corect si logic ca cei doi termeni sa fie interschimbabili in acest context.
Daca am folosi doar DEX-ul pentru a scrie articole, aparent singura ta autoritate in materie de logica si cunoastere in general, nu am mai avea nevoie de BAC pentru a ajunge jurnalisti…
ApreciazăApreciază