După ce am bombănit, vreme de 7 episoade, că „se duce dracului rapița”, ar fi momentul să și propun ceva, nu? Am s-o fac, cu un oarecare sentiment de zădărnicie: propuneri s-au mai făcut, dar n-a ieșit mai nimic (chiar cu asta am început „serialul”, cu un scurt inventar de legi respinse); ideile plutesc prin aer, avem modele din care să ne inspirăm, căci s-au dovedit eficiente (în Italia, în Franța, în SUA, în Suedia, în Marea Britanie), dar ele sînt prea des întîmpinate cu reacții de genul „dom’le, e frumos ce spui tu, da’ la noi nu merg chestiile astea”. În toate propunerile și poticnirile pe care le observ de zeci de ani, constat, înainte de toate, o oarecare dezordine. Așa că încerc s-o iau ordonat, pe puncte.
Citește în continuare „„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 8: Cum să sprijinim piața de carte (și de ce nu sîntem în stare s-o facem)”Etichetă: Pactul pentru lectură
„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 7: De cîte asociații ai nevoie ca să reprezinți o industrie?
Dacă tot e așa de răspîndit, la români, obiceiul comparației cu „Vestul”, cu „lumea civilizată”, dacă vrem așa de mult „o țară ca afară”, să luăm un exemplu.
Italia a fost țara invitată la cel mai recent Bookfest și, după părerea mea, poate fi o bună sursă de inspirație pentru noi în materie de politici ale cărții. Piața italiană de carte este de 3,5 miliarde de euro, dar Italia e o țară în care se citește mai puțin în comparație cu alte țări europene, motiv pentru care în ultimii ani s-au adoptat niște măsuri pentru promovarea lecturii, despre care am scris aici.
Citește în continuare „„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 7: De cîte asociații ai nevoie ca să reprezinți o industrie?”„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 6: Despre prețul cărților. Cu și fără TVA
De multă vreme tot auzim în jur: „cărțile sînt scumpe”, iar în unele sondaje acesta e unul dintre motivele invocate de cei care nu cumpără cărți – „nu-mi permit”. De fapt, de prin 2011-2012, în România, prețul mediu al cărții a rămas cam același, 6-7 euro pe exemplar. După pandemie, cărțile s-au scumpit, într-adevăr, iar percepția comună tinde să dea vina pe edituri, pentru că ele sînt „interfața” cu publicul. Dar cauzele scumpirii sînt creșterea prețului la hîrtie, la energie, creșterea altor costuri din cauza inflației. A nu se da vina, așadar, orbește, pe edituri.
Citește în continuare „„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 6: Despre prețul cărților. Cu și fără TVA”„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 5: Numărătoarea librăriilor, în Franța și în România
Foto: Jeevan Jose on Unsplash
Știți care e situația librăriilor din Franța? E foarte ușor de aflat. Syndicat de la librairie française (SLF) ne oferă cîteva cifre-cheie pe propriul site: există, în total, între 20.000 și 25.000 de puncte de vînzare (librării, grandes surfaces culturelles, hipermarketuri, supermarketuri etc.); dintre acestea (aflăm de la Ministerul Culturii din Franța), aproximativ 15.000 au o activitate regulată de vînzare a cărților, iar între 3.500 și 4.500 au în statut comerțul cu cărți drept activitate principală ori realizează cea mai mare parte a cifrei de afaceri din această activitate.
Citește în continuare „„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 5: Numărătoarea librăriilor, în Franța și în România”„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 2: Citește, popor, că ți-am dat legi!…
Putem noi pentru ca să spunem că parlamentarii noștri nu-s preocupați de cărți și de citit? Nu putem. Ne-ar bate Dumnezeu. Nu ne-au dat ei, în grija lor pentru mai binele public, o solemn intitulată Lege pentru instituirea anului 2019 ca Anul Cărţii în România? Ba ne-au dat. Și nu s-a instituitără? Ba s-a.
Citește în continuare „„Românii nu citesc, sîntem ultimii din Europa”. Episodul 2: Citește, popor, că ți-am dat legi!…”



